copiii au hotarat ca nu mai e cazul sa doarma impreuna. eric are loc de ritteri, hanna are loc de ceva mai multe, inca nu vrea pat semiridicat, vrea camera maare.

azi eric a dat tonul la pian, putin am insistat si eu. a urmat hanna cu oh tannenbaum si fuchs du hast nicht mein gans gestolen. pe urma am venit eu cu peter si lupul. primul a fost peter. hanna l-a recunoscut. pe urma lupul a zis hanna ca ar trebui sa fie foarte prima nota, dar acolo sta ursul. asa ca e bine si la ce a zis prokofiev. pasarica am gasit-o eu si rata a gasit-o hanna! eric a zugestimmt. pisica era deja fredonata de eric. in timpul bunicului au inceput de ce-urile lui hanna. de ce l-a prins bunicul pe peter de mana? de fapt il trage in poza. de ce nu are voie peter afara? – pt. ca peter inca nu e asa de mare sa poata sa mearga singur. – nu, mami, nu vezi, lupul e acolo. si pe urma nu m-a mai lasat, a trebuit sa arate cum fuge lupul dupa pasarica si invers, tragand mainile pe tot pianul. dupa ce am incercat sa-l conving pe eric sa scrie povestea lui bade si nene pe hartie ca el tocmai se juca cu macaraua, hanna a si inventat o poveste muzicala, numai roza roza… m-am ridicat, s-a pus ea si la sfarsit s-a aplecat frumos de tot. iar noi 2 am aplaudat.

astept sa mergem la cules de castane.